Alimentația copilașilor după împlinirea vârstei de 1 an nu diferă semnificativ față de alimentația bebelușului din lunile 11-12, fiind considerată  o "trecere" către alimentația adultului prin adăugarea în meniul celor mici și a altor alimente pe măsura maturării funcției digestive, respectiv renale, în paralel cu dezvoltarea abilităților psiho-motorii și a dentiției temporare.

 

Foarte important este de subliniat faptul că ritmul de creștere după vârsta de 1 an este semnificativ încetinit față de primul an de viața astfel încât și necesarul caloric este mai redus. În medie copilașii cresc cu 200-250 g/lună, respectiv 10-12 cm pe an,  pentru o creștere armonioasă  fiind nevoie de o alimentație diversificată care să includă toate principiile nutriționale.

Alimentația în primii ani de viață  reprezintă  o  " fundație" durabilă pentru deprinderea  unor obiceiuri alimentare sănătoase  și pentru un ritm de creștere corespunzător în anii ce urmează. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influențând în mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din păcate, s-a constatat în ultima vreme că, aceste deprinderi sănătoase dispar dupa vârsta de 4-5 ani, părinții nemaiacordând o așa mare importanță nutriției, iar  pâna la apariția problemelor de greutate mai este doar un pas. De aceea este foarte important să-i invățați de mici să mănânce sănătos, să nu abandonați niciodată aceste obiceiuri și, mai presus să fiți un exemplu prin propriul comportament alimentar.

 

În principiu copilașii între 1 şi 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi (de exemplu pentru un copilaș de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) după cum au nevoie și de un aport hidric în medie de 100 ml/kgcorp/zi.  Acestea sunt niște valori orientative, nu trebuie să ajungeți să cântăriți alimentele şi să calculați caloriile; atâta timp cât un copil este activ, se dezvoltă bine din punct de vedere psihic și motor iar creșterea în înălțime și greutate respectă "curba" corespunzătoare vârstei și sexului, înseamnă că necesarul îi este asigurat și nu este nevoie să-l "îndopați" cu suplimente alimentare pentru a-i crește pofta de mâncare. La modul orientativ, porția unui copil mic reprezintă un sfert din cea a unui adult.

 

Așa cum spuneam, trebuie să existe un echilibru între Proteine, Glucide (hidrați de carbon) și Lipide (grăsimi), precum și un aport corespunzător de Fibre (articol detaliat), Vitamine (articol detaliat) și Minerale. Nu există un regim standard, apetitul și nevoile energetice (numărul de calorii) fiind variabil astfel încât dieta trebuie adaptată fiecărui copilaș în parte; mai mult apetitul devine capricios la această vârstă, foarte multe din alimentele care-i făceau plăcere le refuză și are nevoie in permanență de ceva " nou".

 

 

 

 

 

 

 

Proporția între proteine, glucide și lipide trebuie să fie una corespunzătoare pentru vârstă evitând atât carențele cât mai ales excesul.

1. PROTEINELE

- rol esențial în procesul de creștere și dezvoltare reprezentând suportul material al vieții;

- ar trebui să reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizând 4,1 kcal;

- în medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram,  jumătate de origine animală, jumătate provenind din vegetale (cereale, legume, fructe);

- prin "descompunere" în organism eliberează aminoacizi; există 30 de aminoacizi dintre aceștia 8 fiind esențiali (adică nu pot fi produși de organism ci trebuie aduși direct din alimentație);

- cele cu valoare biologică mare ("de calitate") sunt proteinele de origine animală (lapte, ouă, carne), acesta fiind și motivul pentru care alimentația vegetariană nu este indicată copiilor;

 

• carnea

- pui, curcan, pește,vită, ficat de pui - 40-60 g zilnic;

- poate fi oferită la masa de prânz sau cină (dacă este refuzată  poate fi "camuflată" sub formă de perișoare, chiftele, tarte, budinci, plăcinte)

- carnea de porc, miel, oaie, vânatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile și conservele de tip pate!!!!

 

• ouăle

- alimente indispensabile în regimul unui copil (recomandabil de 2 ori /săptămână), de  găină, consumate întotdeauna proaspete și suficient preparate termic;

- după vârsta de 1 an poate fi introdus cu precauție (mai ales la cei cu antecedente de alergii) și albușul de ou;

 

• lactatele

- laptele a trecut de mult pe locul 2 în alimentația copiilor așa încât nu trebuie să depașească 500-600 ml/zi ; se recomandă în continuare formulele de lapte praf adaptate vârstei deoarece chiar dacă conțin mai puține proteine decât laptele de vacă sunt îmbogațite cu fier și acizi grași nesaturați extrem de benefici organismului;

 

 

 

 

 

 

- iaurt natural, branză de vaci, telemea de vacă dulce, smântână, unt (consumat ca atare nu prăjit);

- se pot prepara diverse creme de brânză prin adăugarea de smântână, iaurt, verdeață (le imită foarte bine pe cele existente în comerț însă sunt mult mai sănătoase și nu conțin aditivi);

150 ml lapte = 1 iaurt =30 g brânză de vaci cu smântână = 60 g brânză de vaci

brânza topită și iaurturile cu fructe din comerț nu sunt indicate!!!

 

2. GLUCIDELE ( hidrații de carbon sau zaharurile)

 

- au un important rol energetic și structural (creierul, inima, celulele sangvine, mușchii nu pot funcționa în absența lor), cele mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, secară, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmând apoi lactoza, fructoza și galactoza; zahărul nu trebuie să depasească 10 g/zi;

- ideal reprezintă 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizând 4,1 kcal;

- în medie sunt necesare 10-12 g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind hidrații de carbon cu absorbție lentă (mențin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care există în cereale, legume, fructe;

- pâinea trebuie inclusă în alimentația celor mici, de preferat cea obținută din faină integrală (pâinea neagră) in cantitate de 2 felii/zi, la fel orezul, grișul, pastele (mai ales cele integrale); de asemenea există o mare varietate de cereale pe piață ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai consistentă;

- cerealele sub formă de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alături de un produs lactat un mic dejun consistent și sănătos care să furnizeze suficientă energie piticului pană la masa de prânz; de asemenea este benefic adaosul a 1-2 biscuiți la piureul de fructe sau la produsele lactate consumate ca și gustări (iaurt, branză de vaci);

- dulciurile (ciocolată, napolitane, sucuri, etc)- sunt ușor asimilate, dau o senzație de bine însă interferă cu apetitul și nu sunt recomandate; foarte mare atenție la sucurile de fructe din comerț acestea conținând o cantiatate foarte mare de zahăr; în general se recomandă prajiturile de casă : chec, prajitură cu fructe, cozonac, brânzoici  etc. ciocolata nu trebuie administrată sub varsta de 3 ani.

- fructe: - in general nu există restricții doar în cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie evitate fructele cu potențial alergenic crescut (căpșuni, fructe de pădure, etc); o mare atenție trebuie acordată în continuare semințelor (alune, nuci, migdale) in special datorită pericolului de înecare/aspirație; pot fi servite proaspete (piureuri, sucuri) sau sub formă de compoturi, încorporate în tarte, prăjituri.

 

 

 

 

 

 

 

 legumele : - preparate sau crude trebuie neapărat să existe în meniul zilnic al copiilor, încercând o cât mai mare diversitate
 

3. LIPIDELE ( grăsimile)

- foarte importante în alimentația copiilor, având un rol esențial in creștere și dezvoltare dar mai ales în  maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum și în absorbția unor vitamine  (vitaminele liposolubile: Vit A, D, E, K), asta pe lângă rolul energetic, 1 gram de lipide furnizând 9,1 kcal

- trebuie să reprezinte 30-35 % din rația calorică

- există 3 categorii de grăsimi, saturate, monosaturate și polinesaturate

 

• grăsimile saturate

-  provin din carne, lapte, smântână, unt și trebuie folosite cu precauție, evitând carnea grasă, slănina, untura, mezelurile;

- se  recomandă îndepartarea grăsimii vizibile (slănina), respectiv a grăsimii subcutanate (pielea) de la carnea de pasare

- laptele, smântâna trebuie sa aibă un conținut mediu în grăsimi, niciodată nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;

- untul este indispensabil și conține cantități importante de vitamina A și D  însă consumat ca atare (pe o felie de pâine, încorporat în piureuri, adaugat la o salată) nu folosit la prăjeli.

Nu înlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesănătoase produse folosite în alimentația copiilor.

 

• grăsimile mononesaturate

- uleiul de măsline al cărui rol benefic este știut de toată lumea trebuie să facă parte din regimul unui copil insă să nu depășească 1-2 linguri/zi; poate fi adăugat la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece conține o multitudine de acizi grași esențiali ( acizi grași de care organismul are mare nevoie însă pe care nu-i poate sintetiza, procurându-i doar din alimentație )

 

• grăsimile polinesaturate

-peștele este un reprezentat de seamă al acestei categorii și asta în primul rând datorită conținutului mare de acizi grași omega 3; este vorba despre peștele gras (somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus în dieta piticilor chiar și de 2-3 ori pe săptămână; pe lângă conținutul de acizi grași, are și o mare cantitate de fosfor, precum și un conținut ridicat de vitamine (D, A, grupul vitaminelor B). Oferiți deci copiilor cât mai mult pește și renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piață care nu înlocuiesc un regim variat;

- uleiul de floarea soarelui - poate fi utilizat la prepararea mâncării , deși ideal ar fi să optați pentru cel de măsline; mâncarea celor mici nu trebuie preparată prin prăjire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, grătar;

Mezelurile, (articol detaliat), afumăturile, carnea tocată , brânza topită, margarina, produsele de patiserie (foietaje) nu-și justifică utilizarea în dieta unui copil de 1-3 ani , fiind cu atât mai nocive cu cât procedeele de industrializare și de conservare sunt mai complexe.

Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 și 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic dejun -20-25 %, gustarea 1 - 10-15%, prânzul - 30% , gustarea 2 - 10-15%, cina -20-25% care trebuie  sa includă toate cele 5 grupe de alimente:

• grupa I : lactate - pentru proteine, calciu, fosfor, grăsimi (untul, smântâna)

• grupa II : carne, pește, organe, ouă - furnizează proteine de calitate fiind și o sursă considerabilă de fier cu o biodisponibilitate net superioară fierului conținut în vegetale

• grupa III : grăsimi de origine animală (carne, pește, unt, etc) și vegetală (ulei de măsline, floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi grași

• grupa IV : cereale ( grâu, secară, porumb, orz, ovăz) pentru aportul de glucide la care se adaugă vitaminele , proteinele și procentul crescut de fibre alimentare

• grupa V : fructele (100-150 g/zi) și legumele (200-300 g/zi): crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale și fibre alimentare; dacă refuză legumele acestea pot fi "camuflate" sub formă de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.

Ideal ar fi ca toate  aceste grupe de alimente să se regăseasca zilnic în meniul unui copilaș, distribuite în cadrul celor 5 mese. Foarte important este și modul în care-i serviți mâncarea...aceasta trebuie să arate apetisant, să-i stârneasca curiozitatea de a gusta; de asemenea le face plăcere să se servească, să mănânce singuri (chiar dacă nu prea reușesc) și trebuie să-i încurajați în această direcție pentru ca servitul mesei să fie o bucurie pentru ei, altfel riscați să transformați totul într-un eveniment neplăcut cu refuzuri , plânsete și multă trudă din partea dumneavoastră.

La un copil sănătos nu trebuie impusă o cantitate fixă, apetitul și preferințele lui vor determina consumul zilnic. La această vârstă sunt interesați de alimentele fragmentate de tipul "soldățeilor", experimenteaza lingurița, furculița, cănița; trebuie încurajați și ajutați astfel încât spre vârsta de 3 anișori dobândesc îndemânare și sunt capabili să serveasca singuri masa. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influențat de programul zilnic și de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul părinților este unul esențial, puterea exemplului fiind deosebit de importantă pentru ca cei mici să dobândească obiceiuri alimentare sănătoase.

Dintre alimentele interzise bebelușului (articol detaliat) se pot introduce treptat în cantități progresiv crescânde :sarea (1 g/zi crescând la 2 g/zi pâna la vârsta de 3 ani), zahărul (maxim 10 g/zi), albuşul de ou, mierea de albine (la micul dejun pe o tartină cu unt sau folosită la îndulcirea ceaiului), fructele de pădure (cu precauţie la cei cu antecedente alergice).

În schimb rămâne o interdictie clară pentru:

• mezeluri, conserve de carne, peşte, pate

• carne de porc, afumături, carne de miel, oaie, vânat

• margarină

• ciocolată

• condimente de tipul vegeta

• laptele de vacă ( măcar până la vârsta de 2 ani)

Practic:

mic dejun:

 

a) 200-250 ml lapte (formula adaptată vârstei) eventual cu o felie de pâine cu unt, pastă de branză, unt + dulceaţă de casă, pate de casă

b) lapte cu cereale

c) 200-250 ml lapte + omletă (dintr-un ou) + o felie pâine

 

gustarea 1:

a) fructe proaspete (100-150 g) - feliuţe sau piure de fructe cu 1-2 biscuiţi/pişcoturi  sau suc proaspat de fructe

b) iaurt natural (100-150 g) cu fructe, cereale adăugate

c) brânză de vaci cu fructe /biscuiţi/pişcoturi

prânz:

- supă de legume, carne de pui, vită, perişoare (din pui, vită), galuşte de griş, paste (taieţei) - 100-150ml

- carne (pui, vită, peşte, ficat) - 40-60 g sau 1 ou fiert încorporat în piureul de legume sau alt tip de garnitură (orez, paste, mămăligută, sufleu de conopidă, cartofi, spanac, musaca, tarte, plăcintă cu carne, legume, etc) - 100 g ; pot fi servite alături şi bucatele de legume crude...roşie, castravete, ardei gras pentru a încuraja şi consumul de legume crude

- desert (opţional): câteva bucăţi dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec, etc.

 

gustarea 2:

a) fructe proaspete (100-150 g) - feliuţe sau piure de fructe cu 1-2 biscuiţi/pişcoturi sau suc proaspat de fructe

b) iaurt natural (100-150 g) cu fructe, cereale adăugate

c) brânză de vaci cu fructe /biscuiţi/pişcoturi

 

cina:

a) mămăligă cu brânză şi smântână - 100-120 g + lapte 200 ml

b) budincă de macaroane/orez+brânză + 200 ml lapte

c) cereale cu lapte/griş cu lapte + 200 ml lapte

 

Cele mai frecvente greşeli:

• excesul de lapte 

• abandonarea produselor proaspete

• excesul de proteine (printr-un consum exagerat de carne) si glucide (in special băuturile dulci...carbogazoase/necarbogazoase)

• ronţăielile între mese, îndulcirea sucurilor de fructe

• folosirea din ce în ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar şi la vârste atât de mici

• impunerea meselor, uneori chiar forţarea copilului aceasta putând duce în timp la anorexie psihogenă (din ce în ce mai frecventă la vârste mici)

Sfaturi practice:

- respectaţi orarul meselor

- mesele ar trebui luate în familie, nu în faţa televizorului sau în timpul unor activitaţi (de exemplu foarte mulţi copii mănâncă în timp ce se joacă);

- porţiile să fie mici, adaptate vârstei, apetisante si atractive;

- nu-i oferiţi alternative dacă refuză una din mese şi nici ronţăieli până la masa următoare;

- folosiţi sistemul de recompensă (ex:"mergem la masă ca apoi să putem merge în parc la joacă", etc);

- oferiţi-i în familie exemple de alimentaţie sănătoasă.

 

Dr. Delia Chira

Medic specialist Pediatrie